luni, 22 aprilie 2013
Rege, cu cântec
http://www.nu.nl/muziek/3403991/nationaal-comite-houdt-vast-koningslied.html (link la articolul olandez despre decizia Comitetului Național de a nu retrage cântecul (de doi lei) regelui. Urmează mai jos povestea în română)
No, și uite așa au ajuns și olandezii să se dea în stambă, că tot mă săturasem să aud numai de rău despre români (citește țigani) care sunt numai infractori și fură tot ce apucă pe aici.
Pentru cei care nu înțeleg olandeza este vorba despre Cântecul Regelui (Koningslied) care urmează să fie cântat de toată lumea în seara încoronării noului rege al Olandei, Willem-Alexander, numit cu drag de către națiune până de curând Prințul Pils (din cauza dragostei sale neostoite pentru numita băuturică) și care probabil după 30 aprilie va fi numit King Pils.
Cântecul cu pricina a fost dat comandă de către numitul Comitet Național (sună deja sinistru, nu? aduce aminte de Ceaușescu..) iar rezultatul este primit cu un cortegiu de reclamații și reacții negative nu numai pe site-urile știrilor naționale dar și la televiziune, Youtube (unde au apărut nenumărate variante care mai de care mai caraghioase), blog-uri și petiții online semnate de zeci de mii de oameni.
Ei, și acum, văzând toate astea, ce face faimosul compozitor (care a furat melodia de la Shrek si a schimbat cateva note, fapt dovedit la televiziune de către un profesionist) rănit până în rărunchii creativității de reacțiile popolației?
Retrage cântecul!
Zice că ”mi-a ajuns, asta e, duceți-vă la naiba”!
Nici nu răsuflase națiunea ușurată aflând că oribilul cântec nu va mai fi ”cântat” de către toată lumea că apar noile știri cum că mărețul Comitet, după îndelungi dezbateri, nu e de acord cu retragerea cântecului (care a primit nenumărate reacții pozitive, zic ei - unde or fi, nimeni nu le-a văzut) și că totul merge înainte (cântecul are pe la mijloc niște versuri cretine în ritm de rap printre care ”W (trei degete ridicate) de la Willem”, ”W de la water (apă)” șamd care s-au transformat peste noapte în ”W de la WC”, ”W de la waardelos (fără valoare)” etc. - ați prins ideea).
Adevărul este că nu sunt olandejii ăștia mai breji ca noi, fraților. Nu tura asta, oricum. Ce văd și aud aici acum legat de această problemă îmi readuce aminte jumătate cu durere jumătate cu un râs de mă doare burta de România și brambureala acoperită cu un strat subțire de lac ca să îi dea luciu dar care pe lângă că e transparent mai e și fragil. Caragiale a fost în Olanda, fraților, e sigur!
Au un Comitet Național care decide ce compozitor (unul și numai unul!) execută ordinul, aceeași șleahtă de nenici faimoși cântăreți la tembelizor, care au o părere nemaipomenit de bună despre ei înșiși, pe care nimeni nu îi vrea dar oricum nu sunt alții mai buni deci asta e, care înregistrează cântecul cu pricina iar dacă oamenii protestează ce se întâmplă?
Rămâne la fel!
Na!
Să vadă și ei cum e!
Lasă să se facă de râs în fața omenirii când nenorocitul de cântec nu va fi cântat de nimeni și va fi înlocuit cu fluierături - asta daca nu cumva fac, precum Ceaușescu, să înregistreze întâi ceva ovații și oameni cântând și să dea megafoanele la maximum ca să acopere masele.
No, o să vedem în ziua încoronării.
Trăiască regele, că doar el e un tip ok, chiar dacă trage prea mult la berică..
miercuri, 6 martie 2013
Chestii mioritice
Ca tot românul supărat pe guvernanți am plecat și eu cu bocceaua în spinare, cum zice Ramona, trântind ușa în spatele meu. Doar că acum, la zece ani diferență, nu mai „înjur printre dinți” și nici nu mai „promit că nu am să mă întorc” (deși dacă stau bine să mă gândesc nu am zis asta niciodată).
Ce s-a schimbat? Perspectiva, fraților. Dacă e să trăiești cu capul sub obroc toată viața ta, ai să o faci în România sau Olanda, nu contează unde te afli.
Perspectiva asta spune așa: oriunde te-ai afla acolo este țara ta. Că e România sau Olanda, e alegerea ta. Dar dacă tot ai ales, fă bine și fă cât poți tu de bine în condițiile date. Condițiile pot fi foarte diferite (gropi, frig, lipsă de respect, lipsă de responsabilitate versus automatizare, lipsa naturii, aditive adăugate nu numai în pâine, asigurări, individualism) dar un lucru e sigur, dragilor, nu există țară perfectă pe lumea asta. Oriunde te-ai afla ai să ai lucruri (condițiii) care nu îți vor place și care te vor face nefericit dacă decizi să le acorzi întâietate în locul celor care merg și care te fac fericit. Asta e ce am învățat după zece ani de străinătate.
Concluzia? Ce face diferența majoră în viața noastră este modul cum reacționăm la condițiile și oamenii care ne înconjoară. Nu am să mă apuc acuma să scriu din nou care sunt avantajele României fiindcă știm bine cu toții care sunt. Ceea ce am să spun este că mi-aș dori să văd mai mulți români de bună credință implicați în dezvoltarea României, nu doar afaceriști. Dacă tot e să rămâi în România, nu mai bine pui brațul și mintea la treabă fără să te plângi? Fă-ți viața cât poți de bine, în condițiile pe care le ai, și mergi mai departe. Înțeleg că mioritismul este greu de depășit dar e 2013, fraților, mare distanță de la povestea cu ciobanii și turmele de oi.
Dacă o fi ceva să se schimbe în România se va schimba doar cu eforturile tuturor, combinate, nu doar a unuia sau doi pe ici pe colo. Și când zic „eforturi” nu mă refer doar la cele fizice.
vineri, 1 februarie 2013
Regina Olandei abdică în favoarea fiului ei
Nu că asta ar fi vreo veste senzațională, e veche de vreo câteva zile.
Ce voiam să spun (și ca să mai șterg praful virtual de prin blog-ul ăsta pierdut în deșerturile Internetului) era că am căzut pe spate la notele și calificativele date de olandezi membrilor casei regale. Bineînțeles că te aștepți să fie pozitive dar nici chiar așa, asta cu atât mai mult cu cât faci, ca și mine, comparație cu situația din România.
De-un par egzamplu:
- marea majoritate a olandezilor, 88%, se declară mulțumiți de activitatea depusă în cei 33 de ani de domnie de către regină
- cea mai reprezentativă calitate a reginei este interesul aratat (da, știu, „betrokken” e un cuvânt în olandeză care în românește nu există! - oare o fi din cauză că românii nu au știința asta? - se traduce ca „implicat în, interesat în, cu atenție către - în acest caz e vorba de societate și oameni”) - 80% din olandezi votat
- alte calificative votate ca fiind reprezentative pentru regină au fost: miloasă/compătimitoare (72%) și bună la inimă/umană (63%).
Daaaa, și acuma, hai să ne gândim la calificativele care s-ar da iubiților conducători români dacă mâine s-ar vota:
- cât au furat
- cât au mințit
- cât nu le pasă de oameni
- cât de interesați sunt numai să se îmbogățească
- ș.a.m.d
Nu?
miercuri, 30 mai 2012
Bundițe olandeze și alte considerații legate de felul în care e bine să ne îmbrăcăm în Olanda
Intâi am crezut că e menopauza dar eram prea tânără pentru așa ceva.
Apoi, ca orice ipohondru înnăscut, am cercetat alte boli care ar fi putut să fie cauza felului neplăcut în care mă simțeam când ieșeam la plimbare în aer liber. Nimic.
Apoi m-am căutat de hormoni. I-am reglat, dar, din nou, nu am rezolvat problema.
După mulți ani am înțeles: era felul în care mă îmbrăcam.
Și acum să vă explic și vouă ca să nu suferiți și voi ca mine.
De reținut: în Olanda NU este climat continental! (ca în România, adicătelea).
Umiditatea aerului este mult crescută și variază mult mai mult decât suntem noi, ăi de pe vârfurile dealurilor și poalele munților, obișnuiți.
Umiditatea asta nu e ceva de neglijat, fraților. Îți poate face viața un calvar fără măcar să ai idee că este din cauza unei bluze în plus pe care o porți. Bundița nu e de purtat în țara asta!
Deci.
Cazul 1. Iernile sunt mai călduroase decât în România, asta e sigur. Nu am avut ocazia să port niciodată de când sunt aici un pulover de lână. Fiindcă aș fi murit de cald. Dar! Sunt câteodată zile când termometrul zice -5 grade dar dacă nu verifici umiditatea și mai bate și un vânticel dinspre pol ai toate șansele să te congelezi fiindcă simți frigul cam ca la -25 în România (și fiindcă ai văzut -5 ai zis: piece of cake și te-ai îmbrăcat nu foarte gros). 3 zile temperatură, roșu în gât și tuse cât cuprinde.
Cazul numărul 2: 22 grădicele afară, minunat! Doar că umiditatea dă pe afară din toți porii pământului și se simte ca la 42 de grade în România, eventual pe malul Mării Negre și fără vreo adiere - știți voi, aer din acela atît de plin de apă de îl tai felii ca să poți trece. Noi, ca tot românul, îmbrăcat ca la 20 de grade și apoi murit de cald la 40. Deh.
Acum vorbind serios: recomand purtarea a mai multe straturi de haine subțiri. Numărul de straturi este funcție de anotimp dar ca principiu e bine de respectat. În acest fel evitați situații jenante de genul transpirații excesive sau palori morbide când intrați sau ieșiți dintr-o clădire sau mergeți la o întâlnire. Din (ne)fericire olandezii au aproape peste tot aer condiționat așa că e foarte simplu să intri de afară arătând de parcă ai alergat după autobuz.
Cred că ați înțeles ideea, nu?
Mult succes la aclimatizare!
marți, 13 martie 2012
Vremea în Olanda
Este cenușie în marea majoritate a timpului. Înveți cu timpul să nu îi mai dai atenție și e cu atât mai dificil cu cât țara ta de origine este mai călduroasă și mai însorită.
Tot cenușie începe din ce în ce mai des în ultima vreme să fie atitudinea autorităților față de cetățenii străini și în special față de cei din Europa de est. Dacă acum aproape 10 de ani erau relativ prietenoși și înțelegători acum sunt aproape rasiști.
Pot să înțeleg felul lor de a gândi când văd iubiții lor marocani rezemând gardurile la ora 9 dimineața cu o sticlă de bere în mână. Știm cu toții că nu au slujbe și trăiesc pe spinarea celorlalți (plătiți de stat să stea degeaba, mai exact). E ok pentru olandezi, fiindcă probabil se consideră încă vinovați pentru faptul că i-au folosit ca sclavi nu cu multe zeci de ani înainte.
Ce nu înțeleg este antipatia evidentă pentru polonezi, români, bulgari și alte nații similare. Aș vrea să cred că își protejează cultura și semenii dar mă îndoiesc. Mă îndoiesc fiindcă atitudinea oamenilor de rând este prietenoasă. Doar cea a autorităților este neprietenoasă și, mai mult, aș zice chiar, rasistă.
Încep încet, încet, să mă simt ca un evreu în Germania anilor 1940. Încă nu trebuie să port vreun semn distinctiv și nici nu m-au deportat dar mă întreb încotro se merge.
Va deveni maleficul Mozart un nou Hitler? Europa a învățat multe despre rasism datorită lui iar olandezii își făcuseră un țel, precum germanii, să fie o națiune unde fiecare om, indiferent de culoare, credință, orientare sexuală sau proveniență, se simte la el acasă, egal cu ceilalți și cu aceleași drepturi. Unde s-a dus acea atitudine, de ce și când s-a schimbat, nu știu. O constat cu părere de rău și mă întreb dacă mai vreau să rămân să trăiesc într-o țară care începe să semene din ce în ce mai tare cu Germania nazistă.
Singura speranță este ca alții, mai inteligenți și mai luminați, să realizeze ceea ce se întâmplă și să schimbe modul de gândi dar și mesajul transmis către cei care locuiesc în Olanda dar nu sunt olandezi de origine.
miercuri, 15 februarie 2012
cum să ieși din ceață
Am scris de curând un răspuns pentru unul din compatrioții mei, membru și el al comunității românilor din Olanda. Și în timp ce scriam am realizat că reușisem să rezumez o mare parte din lucrurile care mi-aș dori să se întâmple în România. Aici sunt:
Îmi doresc sincer ca românii să ajungă să aibă aceeași mentalitate cu a olandezilor doar că mă tem că e departe de a fi realizabil. Și știi tu, atunci când iți dorești lucruri imposibile sau aproape de imposibil ajungi să fii deprimat din cauză că nu se realizează. Și cu astea spuse acum sper că mă ințelegi de ce nu compar România cu Olanda.
Ce îmi doresc cu adevarat este ca România să iasă din criză și să meargă spre mai bine și nu spre mai rău.
Îmi doresc ca românilor să nu le mai fie rușine cu guvernanții lor și să aibă curaj să aleagă alții dacă cei pe care îi au nu le mai plac.
Îmi doresc ca românii să nu își mai plângă de milă ci să treacă la acțiune (da știu, acest blocaj este o caracteristică a poporului român dobândită de-a lungul secolelor și care a funcționat cândva - altfel nu am mai fi aici, noi românii, ca popor supraviețuitor).
Îmi doresc să văd din nou cultura la loc de cinste și toți Garcii și alte neamuri țigănesti la locul lor (eventual la televiziunile lor speciale) și nu pe primul loc la televiziunea română ca și când România ar fi populată majoritar de țigani. Să fie clar, nu sunt rasistă, înțeleg bine că țiganii sunt un alt popor, cu o altă mentalitate și obiceiuri decât ale românilor dar sunt sătulă până în gât:
1. să fiu confundată cu ei pentru că și-au adoptat numele de rom și
2. că țiganii sunt cei care au curajul să iasă în față și să se dea în spectacol când românul de rând este timid și la locul lui și iși vede de viața și munca lui cinstită.
Îmi doresc să se găsească până la urmă un român cinstit care să dorească să reconstruiască România. Pentru că acesta este adevărul: este o țară distrusă. Distrusă de către comunism. Și nu e nimic de condamnat aici dar este mare nevoie de răbdare, înțelegere și perseverență ca să treacă de la o etapă la alta, să progreseze.
Dar intâi și intâi de toate este nevoie de acel om cu un plan, ca să-i zicem așa, care să se pună pe treabă și să dea un sens (bun) direcției în care se îndreaptă România acum.
Cam asta îmi doresc despre români și România.
Trăiesc aici de aproape 9 ani, că tot m-ai întrebat. Nu e nici mult și nici puțin, încă nu m-am adaptat complet la societatea olandeză și nici nu sunt foarte departe de cea românească.
Îi admir pe olandezi pentru o listă de lucruri bune dar au și ei hibele lor, că deh, nu e nimeni perfect.
Toate bune!
sâmbătă, 31 decembrie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)